Au muncit ani la rand in diverse tari ale lumii ca sa asigure familiilor lor un trai decent, dar, obositi de viata printre straini, s-au intors acasa.

Aici, dorinta de a valorifica experienta dobandita, dar mai ales de a munci „pentru sine” i-a determinat sa-si deschida afaceri care nu doar ca le asigura propria existenta, dar au si creat oportunitati de a ramane in tara pentru multi alti concetateni de-ai lor. Protagonistii nostri de astazi - „emigrantii” Eugen Scurtu, Vasile Goncear si Mihai Ioncu - sunt trei tineri oameni de afaceri reveniti la bastina dupa ani de pribegie. In prezent, dupa mult efort si bani investiti, ei se bucura de succes.

Pe cei trei tineri entuziasti i-am intalnit acum doua saptamani, la conferinta de prezentare a rezultatelor preliminare ale programului PARE 1+1, unde au venit sa-si impartaseasca experienta. Ei se numara printre cei 73 de beneficiari ai programului care au semnat contracte de finantare nerambursabila. Desi mai au multe planuri de viitor, pentru care va fi nevoie de investitii substantiale, ei se arata incantati de faptul ca au reusit sa ramana acasa, alaturi de familiile lor.

Vasile Goncear din satul Hoginesti, Calarasi, a muncit peste hotare timp de 12 ani. Initial a plecat in Rusia, imediat dupa 1990, dar, dupa conflictul transnistrean, cand dintr-un simplu muncitor moldovean s-a transformat in „ruman-fascist”, cum il numeau bastinasii, s-a intors acasa. Viata insa era din ce in ce mai grea, asa ca a plecat in Italia. Acolo a muncit mai bine de cinci ani impreuna cu sotia, la cateva fabrici de ceramica. Fiind nascut intr-o familie cu traditie in arta ceramicii populare (in cazul lui, pana si numele o dovedeste, Goncear traducandu-se ca olar din limba rusa), chiar fiind departe de bastina, Vasile a incercat sa invete tot ce se putea despre olarit. Atunci cand a adunat suficienti bani pentru a-si deschide propria afacere, a revenit in Moldova. „M-am gandit ca ar fi mai bine sa investesc acasa si nu acolo unde toti te considera un venetic”, povesteste el.

Vasile Goncear, un redutabil olar

Pentru a reinvia o ramura a industriei care pana nu demult era una foarte dezvoltata in Moldova, in 2005, Vasile Goncear a deschis o fabrica de ceramica in satul de bastina. „Deocamdata, produc ceramica utilitara, dar am utilaj si pentru a produce ceramica pentru constructii care, de regula, se importa. Noi avem lut bun, avem forta de munca si capacitati - de ce sa nu producem ceramica noastra?!”, se intreaba olarul, care pana in prezent a creat 20 de locuri noi de munca si intentioneaza sa deschida in curand inca 30. Vasile urmeaza sa faca o investitie de 500 de mii de lei, dupa care, din cadrul programului PARE 1+1, va beneficia de un grant nerambursabil de 200 de mii de lei.

Un alt caz de succes este cel al lui Eugen Scurtu. Dupa opt ani de munca in Spania, el s-a intors in Moldova, la sotie si la cei trei copii ai lor, iar impreuna au lansat o afacere in domeniul energiei regenerabile. Tanarul si-a dorit dintotdeauna sa revina definitiv in Moldova, dar, pentru ca asigura singura sursa de venit in casa, a trebuit ani buni sa se imparta intre munca si familie. Intr-un final, obosit de viata printre straini, Eugen a revenit acasa cu scopul sa-si puna pe picioare propria afacere - o minifabrica de pasari. „Insa, dupa analiza situatiei economice, ne-am reorientat spre producerea peletilor din biomasa: paie, resturi de floarea-soarelui, crengi de copaci, rumegus. Moldova dispune de multa materie prima, biomasa care poate fi utilizata mai rational”, este convinsa Rodica Scurtu, sotia lui Eugen si cea care-l sustine intru totul. Pentru ca afacerea urma sa fie deschisa cu banii adusi de peste hotare, sotii Scurtu au prezentat dosarul in cadrul programului PARE si au beneficiat ulterior de finantare.

Rodica Scurtu, o tanara afacerista care a investit in energia regenerabila

„Am facut o investitie de o jumatate de milion, bani cu care am procurat linia tehnologica de producere a peletilor din biomasa, iar din cadrul programului ne-au fost restituite 200 de mii de lei”, a remarcat Rodica. Desi afacerea lor a fost lansata abia acum patru luni, tinerii spun ca se bucura de cereri din partea consumatorilor. Utilajul are capacitatea de a produce trei tone de peleti pe zi. La moment, sunt create cinci noi locuri de munca, dar afaceristii planifica sa-si extinda capacitatea de producere si numarul de locuri de munca create.

Fratii Mihai si Vasile Ioncu sunt doi tineri din Soldanesti care, in ciuda varstei, au inteles ca numai prin munca poti construi un viitor prosper. Dupa ce au studiat piata locala, tinerii au hotarat sa-si deschida propria afacere in domeniul industriei de prelucrare a lemnului. „Sunt licentiat in drept, dar, dupa cateva tentative nereusite de a ma angaja in campul muncii, am hotarat sa mergem pe proprie raspundere si am initiat impreuna cu fratele aceasta afacere”, povesteste Mihai. Astfel, la finele lui 2008, Mihai si Vasile au solicitat, in cadrul Programului PNAET, un credit investitional de 300 de mii de lei, bani din care si-au procurat utilajul necesar pentru prelucrarea lemnului si producerea mobilierului. Afacerea a fost pusa pe picioare si gratie resurselor financiare trimise de mama lor, care de opt ani munceste in Italia. De altfel, anul trecut au mai castigat un grant nerambursabil in valoare de 200 de mii de lei din programul PARE.

Mihai Ioncu, tanar antreprenor

Dupa cativa ani de antreprenoriat, intrebat fiind de cati bani este nevoie pentru o afacere de succes si daca sunt sau nu suficiente aceste 200 de mii oferite in cadrul programului, Mihai a raspuns: „In functie de afacere, probabil ca s-ar putea reusi si cu mai putini bani. Totusi, cred ca o afacere de succes necesita investitii mari. Noi am investit aproape un milion si parca ar mai fi nevoie de bani pentru a imbunatati afacerea. Am recurs si la credite pentru a ne dezvolta. Este greu, dar e un inceput bun”, considera Mihai Ioncu.

In prezent, un sfert din populatia R. Moldova este plecat la munca peste hotare. Suntem a doua tara din lume dupa numarul de persoane plecate peste hotare in raport cu numarul populatiei. Datele oferite de Banca Nationala arata ca, in 2011, in republica au fost facute transferuri de peste hotare de peste 1,4 mlrd. dolari.

Mai mult de jumatate dintre beneficiari ai programului au investit in agricultura (constructia serelor, cresterea animalelor, servicii mecanizate), 24% si-au lansat afaceri in sfera serviciilor(curatenie, reparatia autovehiculelor, parc de odihna, servicii medicale), iar 18% din remitente au fost alocate in domeniul industriei (fabricarea peletilor, produselor de ceramica, paine, nutrienti pentru animale).