Bolile cardiovasculare omoara, astazi, cei mai multi oameni de pe intreg globul, depasind numarul victimelor provocate de cancer, boli respiratorii cronice si diabet zaharat, luate impreuna.

In timp, statisticile promit sa fie si mai alarmante - bolile cardiovasculare (BCV) vor devansa chiar si bolile infectioase. Exista factori declansatori ai acestora asupra carora nu putem actiona. Avem insa mari sanse sa ne mentinem sanatosi fara tone de medicamente. Cum sa evitam un atac de cord sau un atac cerebral ne spune medicul cardiolog Alexandru Caraus, doctor habilitat in medicina, vicedirector al Institutului de Cardiologie si membru titular al Colegiului American de Cardiologie.

- Dle doctor, inima ne da batai de cap si nu doar moldovenilor. Potrivit Biroului National de Statistica, in 2010 in RM au decedat 43.000 de persoane, peste 50% din ele stingandu-se din cauza bolilor aparatului circulator. Aveti o explicatie?
- Intr-adevar, statisticile ne arata ca in 2010, din numarul total de decese, 57% au fost provocate de maladiile cardiovasculare. La fel de adevarat, din pacate, e ca tinerii sunt tot mai afectati de aceste maladii. Daca, acum 20 de ani, se intampla foarte rar ca un barbat cu varsta de pana la 40 de ani sa fie afectat de una dintre aceste boli, azi varsta pacientilor este tot mai mica. In 2011, in Institutul de Cardiologie au fost internati doi tineri cu varsta de 19, respectiv 21 de ani suspectati de infarct miocardic, lucru care s-a si confirmat. Este un lucru teribil.

- De ce intinereste boala?
- Se intampla preponderent din cauza factorilor de risc. Acestia pot fi modificabili si nemodificabili, asupra carora nu poti actiona in niciun fel. Din ultima categorie fac parte ereditatea, genul si varsta. Factorii modificabili sunt bine cunoscuti si asupra lor putem actiona, pentru a evita posibilele complicatii legate de bolile cardiovasculare - e vorba de alimentatia incorecta, consumul excesiv de sare, consumul abuziv de alcool, miscarea insuficienta, fumatul, hipertensiunea arteriala, care creste riscul de cardiopatie ischemica si, ulterior, aduce la infarct de miocard.

- Care sunt cele mai intalnite afectiuni din categoria bolilor cardiovasculare?
- Pe primul loc e hipertensiunea arteriala, de care sufera aproape un miliard de oameni din intreaga lume. Daca nu e tinuta in frau, aceasta poate aduce consecinte grave. Oamenii nu cunosc un lucru foarte important pe care trebuie sa-l spunem - hipertensiune arteriala nu se trateaza niciodata, diagnosticul este pe viata. Ea nu se trateaza precum o raceala banala, dar pot fi evitate complicatiile, prin tratament medicamentos zilnic. Cele mai frecvente complicatii sunt accidentele vasculare cerebrale, infarctul de miocard, insuficienta renala si cardiaca, afectarea retinei. Daca respectam un program terapeutic, ne protejam de aceste probleme.

- Ce se intampla in organismul omului cand survine un infarct?
- Din cauza modului nesanatos de viata, grasimile, mai ales colesterolul, se depun pe vasele arteriale, prin care circula sangele. Drept urmare, cu trecerea timpului, pe artere se formeaza o placa aterosclerotica, implicit un cheag de sange, care va deregla si circulatia sangelui. Cand o parte din cord nu mai este alimentat cu sange, acesta pur si simplu moare. Este foarte important de stiut la ce nivel se produce aceasta stopare a sangelui - cu cat se intampla mai sus de vasul coronarian, cu atat este mai mare pericolul de infarct, care poate provoca pana si moartea subita.

- Cat de mult conteaza timpul in asemenea situatii?
- Sunt importante fiecare ora si chiar minut. De la debutul infarctului, pacientul poate fi recuperat in decurs de sase ore - chiar si dupa 12 ore, in cazurile fericite -, dar, cu cat mai mult timp trece, cu atat sansele sunt mai mici. Cele mai bune rezultate sunt atunci cand pacientul ajunge la spital dupa trei ore de la infarct.

- Omul isi poate reveni in totalitate dupa un infarct?
- Suta la suta in medicina nu exista. Dar, statisticile spun ca numarul celor care isi revin in totalitate este destul de mare, daca ne adresam la medic din timp. Nu pot, din pacate, sa-si revina cei care sufera concomitent si de alte boli. In „tandem” cu diabet zaharat, insuficienta renala sau hepatica, recuperarea completa e imposibila.

- Ce simptome caracteristice ne dau de stire ca riscam sa suferim un infarct?
- Un lucru pe care trebuie sa-l stie toti e ca durerea pe care o simte omul in timpul infarctului apare, de regula, nu in regiunea inimii - in partea stanga, precum suntem obisnuiti sa credem -, ci in cosul pieptului. Aceasta apare in timpul efortului fizic si este primul simptom foarte serios care trebuie sa ne puna in garda. Daca circulatia sangelui nu e total stopata, persoana mai poate fi tratata cu metode invazive. Avem un laborator de chirurgie interventionala, dotat cu aparataj performant, cu ajutorul caruia pot fi deblocate vasele arteriale ca sa permita circulatia normala a sangelui.

- Din cate stim, serviciul este unul destul de costisitor, mai ales pentru pacientii care nu au polita de asigurare medicala…
- Intr-adevar, este un pic costisitor. Situatia se explica prin faptul ca dispozitivele medicale sunt foarte scumpe. In plus, acestea nu pot fi reutilizate…

- Ce se intampla in organismul nostru in timpul unui atac cerebral? Exista simptome care ne-ar da de stire despre aceasta criza severa?
- Este acelasi mecanism. Cand o artera cerebrala se blocheaza, se intrerupe irigarea creierului cu sange, respectiv se produce atacul cerebral. Mai exista un mecanism insa, care nu se intalneste la atacurile de cord - ictusul hemoragic, survenit atunci cand un vas cerebral se sparge. Aici, cea mai frecventa cauza e tensiunea arteriala. Simptome exista, desi mai putin specifice decat in cazul unui infarct miocardic - durerile de cap persistente, mai ales in zona cefei, chiar daca durerea poate fi declansata si din cu totul alte motive. Alte simptome sugestive sunt ametelile, voma, dereglarile vorbirii si vederii, slabiciuni, amorteala mainilor si picioarelor. Din pacate, uneori nici medicii de familie nu realizeaza gravitatea situatiei si ii trimit acasa pe bolnavi, convingandu-i ca au o simpla raceala…

- Cat timp are la dispozitie medicul pentru a salva pacientul?
- Sansele de reabilitare descresc in functie de timpul care a trecut de la declansarea atacului cerebral. De aceea, indiferent unde se afla, pacientul trebuie sa instiinteze medicul despre simptomele pe care le are. Sansele de recuperare depind si de zona creierului care a fost afectata. Perioada de convalescenta poate dura de la cateva saptamani la cateva luni sau chiar ani. Din experienta mea, m-am convins ca jumatate dintre suferinzi pot sa-si revina, alta jumatate pot ramane cu paralizie pe viata.

- Desi se bate alarma de multa vreme, oamenii inca nu vad o legatura intre ceea ce mananca si bolile de care sufera. Poate-i convingeti dvs.?
- Se duce o lupta mare in acest sens. Institutul nostru are sarcina de a promova modul sanatos de viata. Se fac emisiuni la radio si TV, sunt elaborate brosuri, dar… asta e. Alimentatia gresita continua sa fie una din cele mai grave probleme.

- Noua, moldovenilor, ne place carnita de porc, slaninuta afumata si mancarea prajita bine in ulei. Dar ii place si inimii acest lucru?
- Uitati de untul de vaca, de slanina, carne de porc, mai ales cei care sufera de boli cardiovasculare. Este foarte nociva carnea de pasari plutitoare - ratele si gastele. In cazul in care consumati carne de pui, trebuie sa inlaturati pielea. In aceste produse se contin mult colesterol, grasimi, iar cauza principala a aterosclerozei e tocmai depunerea lor pe vasele de sange. Este bine sa consumati carne de iepure, curcan, miel, vitel si, bineinteles, cat mai multe fructe si legume. Ele contin o multime de ingrediente care ajuta la eliminarea depunerilor de colesterol. Sunt recomandate si produsele de mare. Totodata, desi pare paradoxal, trebuie sa cunoasteti ca pestele este cu atat mai bun, cu cat mai multa grasime are. Atentie, nu vorbim si despre caviar. Pestele - de preferat, de mare - contine acizii grasi, asa-numitii Omega 3, care sunt absolut favorabili pentru inima si metabolismul lipidic. Uleiurile sunt si ele foarte utile. Si cel de floarea-soarelui, si cel de masline, de nuci sau de struguri.

- Chiar daca il prajim?
- Nu, nu si in acest caz. Daca il prajim, distrugem din el toate substantele benefice pentru organism. Uleiurile trebuie consumate in stare proaspata, moderat, in salate.

- Ce efect are alimentatia fast-food asupra inimii?
- Unul foarte negativ. E vorba despre prea multe calorii, iar produsele din care sunt pregatite, mai ales fiind amestecate toate - maioneza cu paste, carne - sunt nocive nu doar pentru inima, ci si pentru stomac, ficat, pancreas. Sunt categoric „contra”.

- Dar este un soi de business care chiar se dezvolta destul de rapid la noi…
- Asa este, din pacate. Cu atat mai mult, trebuie sa ne educam copiii inclusiv „gastronomic”, sa le explicam ce este bine sa mancam si care alimente ne pot face rau. Mai ales din motivul ca organismul unui copil se lupta mai greu cu boala.

- In ultimul timp suntem asaltati de diverse studii. Unele recomanda consumul moderat de cafea, altele - sa excludem de tot cafeaua. Pe cine sa credem?
- Am si aici un raspuns. Cafeaua contine cofeina, care este un stimulator si cardiac, si nervos. Daca nu ai ulcer stomacal sau hipertensiune necontrolata, nu e nicio problema. Altminteri, consumul de cafea e periculos. Desigur, nu e bine sa abuzam de consumul de cafea. Eu nu recomand mai mult de trei cescute de cafea pe zi.

- In ce mod stresul ne afecteaza inima?
- Persoanele cu caractere diferite reactioneaza diferit in anumite situatii. Evident ca cei care sunt mai tot timpul stresati au mai multa adrenalina ce se secreta in sange. Iar adrenalina este un cardiostimulator. Respectiv, persoana are sanse mai mari de a face crize hipertensive. Trebuie sa gandim pozitiv si atunci toate vor fi bine.

- Pot fi considerate maladiile cardiovasculare, „boala” oamenilor saraci si permanent stresati?
- Nu putem trata aceasta situatie obiectiv. Daca vorbim despre cei saraci, nu putem admite ca ei isi permit sa manance gras si „bun”, asa cum obisnuieste sa spuna moldoveanul. Totodata, ei sunt mai putin instruiti in problema factorilor de risc. Cei bogati sunt instruiti mai bine, dar si bugetul personal le permite, deopotriva, sa manance nechibzuit ori sa-si poarte de grija si sa aleaga un produs sanatos.

- De ce totusi - desi se cunoaste geneza problemei, factorii declansatori etc. - bolile cardiovasculare sunt in topul deceselor? Ce nu merge bine?
- Tarile europene desfasoara campanii de informare agresive, as spune, impotriva factorilor de risc ce provoaca bolile cardiovasculare. Experienta altor state arata ca rezultatele apar in timp indelungat, chiar si dupa 20 de ani de „lupta”. Noi insa nu avem atat de multe posibilitati financiare in acest sens. Recent, am participat la Colegiul Ministerului Sanatatii, unde a fost prezentat Programul national de combatere a bolilor cardiovasculare pentru anii 2012-2020. Suma necesara pentru implementarea lui insa depaseste bugetul ministerului pentru un an intreg…

- Bolnavi, dar cu bani putini… Cum sa ne descurcam atunci?
- Am o zicala preferata chiar din timpul studentiei si v-o impartasesc si voua - „un gram de profilaxie este egal cu o tona de medicamente”. Va doresc sanatate!

In familia noastra exista un cult al mancarii, dar in sensul bun al acestui cuvant. Am noroc ca am numai fete in casa (rade). Astfel, cu puteri comune, nu mai consumam de multi ani untul de vaca. La fel, de multi ani nu mai avem in frigider salamuri, de niciun fel. Am renuntat la maioneza, nici carne de porc nu consumam, poate doar o data in an, de Craciun. Preferam painea neagra, pestele, carnea de pui si desigur multe fructe si legume.

Si in mediul doctorilor exista polemici vizavi de produsele modificate genetic. Personal, consider ca acestea nu sunt bune pentru organismul uman. Daca vorbim despre rosii - care-mi plac foarte mult, apropo - pot sa spun cu certitudine ca iarna sunt mai bune cele conservate, asa cum obisnuiesc sa faca gospodinele noastre, decat cele care se vand in magazine si care se vad cu ochiul liber ca sunt artificiale, impachetate si tratate cu diferite chimicale.