Grupul de experti care se ocupa de planul de regionalizare a Romaniei a lansat o pagina web si a publicat un raport care arata cum ar putea arata harta Romaniei si cum s-ar putea numi noile regiuni.

Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG), format din academicieni, cercetatori si profesori universitari, lucreaza in colaborare cu Ministerul Dezvoltarii si Administratiei, condus de Liviu Dragnea.

In raportul "Disparitati si fluxuri in fundamentarea social-economica a regionalizarii administrative a Romaniei”, publicat pe site-ul CONREG si coordonat de profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie din Universitatea Bucuresti, se arata ca "alegerea variantei de regionalizare adecvata sistemului administrativ al tarii se face in functie de patru premise legate de problemele majore care trebuie rezolvate prin noua reforma administrativ-teritoriala, sub aspectul disparitatilor si coeziunii teritoriale,gruparile teritoriale de similitudine social-economica si culturala, cunoasterea fluxurilor majore care structureaza configuratiile regionale si cerintele recunoscute la nivel european pentru o proiectare eficienta a regiunilor de rang 2 (NUTS 2) cu statut administrativ".

Descarca AICI raportul CONREG

Raportul compara configuratia spatiala a regiunilor cu o tabla de sah, iar regulile de "constructie institutionala", cu jocul efectic. "Evident, nu trebuie sa iti faci iluzia ca daca vei proiecta bine spatiile regionale succesul este asigurat. Vor conta foarte mult si regulile de joc, respectiv institutiile, si competentele jucatorilor, socializarea lor in respectarea regulilor si in gandirea regionala", se arata in document. In plus, potrivit CONREG, este nevoie de sustinerea expertilor, a populatiei si a politicienilor pentru ca modelul de regionalizare sa functioneze pe termen lung. "Este fundamental ca regulile de pornire sa includa si mecanisme de prevenire a riscurilor", se mai arata in document.

In ceea ce priveste situatia diferitelor regiuni ale Romaniei, raportul arata ca "o corecta identificare a axelor care structureaza disparitatile regionale in dinamica lor actuala poate oferi sugestii pentru alegerea tipului de regionalizare adecvat situatiei din Romania de azi si de maine".

Cele mai sarace judete ale tarii sunt in sudul tarii, la Teleorman si Giurgiu (cu indici de dezvoltare de 50 si 53), in timp ce judete din Moldova, considerata in mod gresit cea mai saraca zona a tarii, au indici mai mari (Botosani si Vaslui - indici de 55)

"Judetele cu nivel mediu-inferior de dezvoltare sunt situate, majoritar in zona vestica a Moldovei , in bandacare incepe cu Suceava si merge continuu pana la Vrancea, cu extindere in regiunile sudice prin Buzau, Dambovita si Valcea. Maximul de dezvoltare sociala se inregistreaza, majoritar in Transilvania (Sibiu, Brasov, Cluj), Banat (Timis) si in zona sudica prin Ilfov-Bucuresti," arata profesorul Dumitru Sandu.

Autorii raportului se pronunta pentru pastrarea actualelor regiuni de dezvoltare, care "au un potential foarte mare de functionalitate", dar vorbeste despre posibilitatea ca regiunea Sud sa se uneasca cu Bucuresti-Ilfov. Documentul arata ca actuala regiunee Sud-Muntenia are "centrul functional in afara ei, la Bucuresti-Ilfov" si solutia ar putea fi "contopirea celor doua regiuni", dupa ce for vi estimate costurile si beneficiile reunirii.

"Criteriul fundamental pe care trebuie sa il satisfaca regiunile administrative este cel al functionalitatii
social-economice potentiale", arata CONREG. " O regionalizare care ar ignora complet drumurile deja constituite, de lunga durata, in circulatia persoanelor pentru lucru, rezidenta sau schimburi sociale ar fi complet contraindicata. O astfel de decizie ar duce la regiuni artificiale sau, echivalent, la voluntarism in proiectarea de noi regiuni administrative sau de dezvoltare," potrivit raportului.

Documentul mai arata ca "o regiune este cu un potential de functionalitate cu atat mai mare cu cat judetele care o compun sunt legate prin mai multe fluxuri importante si cu cat numarul fluxurilor care pleca din regiunea de referinta in afara ei este mai mic".

Raportul sugegeaza si nume pentru viitoarele regiuni: Nord-Moldova, Dunarea de Jos, Sud-Muntenia, Oltenia, Vest-Banat, Transilvania de Nord-Vest, Transilvania Centrala si Bucuresti (in eventualitatea ca aceasta nu se va uni cu Muntenia).