Viorel Socol: "Speram la rezultate mai bune in semestrul al II-lea"
In urma raportului privind starea invatamantului muresean in semestrul I al anului scolar 2011-2012, am dorit sa primim o parere avizata din partea lui Viorel Socol, inspector scolar judetean adjunct, cu privire la aspecte cum ar fi situatia absenteismului, gradul de promovabilitate, dar si intentiile care vizeaza semestrul scolar urmator. Reporter: Ce masuri ati adoptat in vederea reducerii absenteismului scolar? Viorel Socol: In vederea reducerii absenteismului scolar s-au aplicat masuri la nivelul unitatii scolare, la nivelul Inspectoratului Scolar si la nivelul Centrului Judetean de Resurse pentru Educatie. Dupa cum erau stipulate si in documentul intitulat Foaie de Parcurs, facut public, care se afla in fiecare unitate scolara, s-au facut consilieri ale elevilor si ale parintilor vizavi de importanta actului educational. S-a urmarit prestarea unor activitati didactice atractive, moderne, care sa stimuleze si sa aduca elevul fara constrangere in bancile scolare, s-au consiliat parintii asupra importantei asigurarii prezentei elevilor la scoala si au existat si alte programe si proiecte vizand reducerea absenteismului, oraganizate la nivelul acestor institutii educationale, sau in colaborare cu alte institutii - Directia de Sanatate, primaria, Consiliul Local, Politia de Proximitate si altele. Rep.: Se poate observa ca disciplinele dificitare privind incadrarea cu personal didactic calificat sunt: invatatori la clasele cu predare in limba germana, fizica-chimie, educatie muzicala specializata. Ce masuri se iau in acest sens? V.S.: Intr-adevar, la sectia de predare in limba germana avem an de an probleme la nivelul educatorilor si invatatorilor dar si la fizica-chimie... Nu stiu, sunt diverse pregatiri profesionale la care tinerii nu mai acced. Daca ar fi sa dam o interpretare, am putea spune ca ar fi mult mai greu sa urmezi o facultate de fizica-chimie, ori matematica, care intr-un final, duce doar spre aceasta latura, a invatamantului, fata de o alta specializare, care iti ofera o gama mai larga de accesare in economie si care se poate parcurge si mai usor. Noi am luat de fiecare data toate masurile. Metodologiile sunt transparente, organizam concursuri, examene, testari. Poate din alta parte ar trebui sa vina aceasta latura a stimularii. Rep.: Cum comentati gradul de promovabilitate al acestui prim semestru din anul 2011-2012? V.S.: Dupa primul semestru, promovabilitatea se afla in niste limite normale, va pot da cateva exemple. La invatamantul liceal, procentul de promovabilitate este in jur de 70%, la invatamantul gimnazial 82%, iar la invatamantul primar acesta este de 94%. Acest procent scade pe masura ce copiii cresc, stiti problemele cu care ne confruntam la nivel de judet si la nivel de tara... Totusi, acest semestru se incadreaza in limitele normale si facem eforturi ca acest procent de promovabilitate sa fie cat mai mare. Rep: In urma testarilor nationale s-a constatat o oarecare incapacitate a elevilor de a transfera cunostintele dobandite la alte materii. Ce solutii propuneti in acest sens? V.S.: Dupa testarile initiale, s-au descoperit, asa cum este firesc, mai multe neajunsuri, in functie de disciplinele respective. Intr-adevar, in educatie si formare se utilizeaza acest termen de interdisciplinaritate sau de imbinare a teoriei cu practica si se observa la fiecare analiza ca o parte dintre elevi nu au aceasta capacitate de transpunere interdisciplinara si intradisciplinara. Bineinteles, prin planurile cadru, prin programa analitica, prin calitatea cadrelor didactice, noi incercam sa se realizeze si acest lucru, mai ales ca, in ultimul timp se pune accent pe competenta, deprindere, aptitudini, chiar daca, actualmente, sistemul preuniversitar, ma refer la cel liceal, este intr-o schimbare. Dar si aici, ei asimileaza aceste lucruri. Rep: Exista sase unitati de invatamamt controlate in acest prim semestru. Ce anume s-a urmarit in cazul lor si care sunt rezultatele? V.S.: Inspectia scolara a fost un capitol important din activitatea Inspectoratului Scolar, in primul semestru, prin sarcinile inspectorilor scolari, prin regulamentul de organizare a inspectiei scolare s-au efectuat, intr-adevar, sase inspectii tematice in unitatile de invatamant. Aceste unitati au fost: Colegiul Economic "Transilvania" din Targu-Mures, Grupul Scolar "Electromures", Gradinita cu Program Prelungit nr. 3 din Reghin, Clubul Scolar Sportiv Reghin, Gimnaziul de Stat "Augustin Maior" si Clubul Copiilor din Reghin. Dupa cum se observa, sunt diverse unitati scolare in care s-a urmarit nivelul de atingere a performantelor elevilor, calitatea prestarii cadrelor didactice, managementul scolar. Am selectat pentru aceste inspectii tematice unitati de invatamant care, fie au avut mai multe sesizari depuse, sau rezultate slabe la examene, fie s-au indentificat probleme specifice. Considerentele au fost obiective. In semestrul II ne vom indrepta spre alte unitati. Rep: Ce cuprinde Strategia Nationala de Actiune Comunitara (SNAC - n.r.)? V.S.: Asa cum am mai spus, nu putem rupe scoala din contextul unei comunitati. Ca atare, pe langa activitatile instructive, educative, scoala interactioneaza cu societatea, atat prin institutiile abilitate ale statului, cat si prin ONG-uri si alte asociatii, care, intr-un fel sau altul, au ca obiect de activitate invatamantul si educatia sau care, prin natura activitatii lor, pot contribui la buna desfasurare a procesului instructiv-educativ. Bineinteles, toate acestea, in spiritul a ceea ce ne dorim, ca elevii, dupa ce absolva anumite cursuri de diferite nivele, sa aiba si aceste deprinderi de bun cetatean, sa devina un adult care sa se poata integra in comunitate. Aici avem diverse activitati desfasurate, in care s-a implicat si baroneasa Emma Nicholson, de asemenea, Childrens High Level Group, care actioneaza si in judetul Mures. Exista si alte activitati, desfasurate conform unui calendar si a unor programe avizate si aprobate de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. In esenta, este important ca elevul sa devina un bun cetatean, sa stie, inca de pe bancile scolii, sa acceseze voluntariatul si aceste actiuni in folosul comunitatii, sa protejeze mediul, sa ajute copiii aflati in dificultate. Rep.: Ce rezultate ati obtinut vizavi de obiectivul referitor la imbunatatirea competentelor de lectura? V.S.: Odata cu inspectiile orientate catre monitorizarea si consilierea acestor actiuni de implementare si imbunatatire a competentelor de lectura, s-au remarcat cateva aspecte pe nivele de invatamant. De exemplu, sa stimulam elevii pentru frecventarea cu regularitate a bibliotecilor scolare si sa monitorizam accesarea bibliotecilor de catre elevi, sa imbunatatim aceste competente de lectura printr-o atitudine importanta a familiei. Astazi, cand avem o multitudine de oportunitati de informare si documentare, noi consideram ca lectura de la sursa este cea mai buna, pentru ca este informatia originala, neprelucrata, asa cum o gasim in alte domenii sau pe internet. Acesta ii distrage atentia sau deformeaza lectura, sau strica limbajul, folosind comunicarea virtuala, prin expresii si prescurtari. La invatamintul liceal si gimnazial, dorim sa cream un mediu de lectura stimulativ, sa dezvoltam niste atitudini pozitive fata de lectura, pregatirea tehnicilor cognitive, crearea si folosirea contextelor comunicationale pentru activitati legate de citit in grupuri, in familie, in comunitatea scolara. In multe unitati scolare exista Centre de Documentare si Informare, care au un spatiu numit Lectura de placere. Este un mediu stimulant pentru lectura. Rep.: Ce obiective doriti sa bifati in semestrul II si care credeti ca vor fi rezultatele? V.S.: S-a intocmit un plan managerial al Inspectoratului Scolar pentru semestrul al II-lea, care incepe cu obiectivele majore pe care le urmarim , si anume: reducerea ratei de parasire timpurie a scolii, rata de inscriere in ciclul prescolar si primar sa fie cat mai mare, ameliorarea competentelor de lectura, asigurarea calitatii invatamantului, a accesului si a egalizarii de sanse - ne referim la copiii cu cerinte educative speciale, copii cu situatii materiale precare sau din zone izolate. Dorim sa asiguram fondurile structurale, atat de la bugetul de stat, cat si de la bugetul Consiliului Local. Mai putem mentiona cresterea eficientei, si odata cu miscarea personalului didactic, diferita fata de cea din anul trecut, putem spune ca avem o descentralizare si o autonomie in cadrul unitatilor de invatamant. Bineinteles vorbim si de modernizarea si democratizarea actului managerial, asigurarea unor conditii de parteneriat cu sindicatele si cu ONG-urile si institutiile abilitate ale statului, promovarea si valorificarea diversitatii culturale in educatie, sa ne aducem aminte de sloganul "unitate in diversitate". Avand in vedere calitatea cadrelor didactice din judet, colectivul de conducere si colectivul de inspectori a Inspectoratului Scolar judetean Mures, dar si conducerile manageriale din teritoriu, in bune relatii cu primariile si consiliile locale, apoi bugetul din 2012, care asigura fondurile, cel putin pentru salarii si investitii, noi speram la rezultate si mai bune pentru semestrul al II-lea din acest an scolar.
|