Daniela Friciu: "Hristos este invatatorul perfect"

Reporter: Faceti un scurt istoric al activitatii dumneavoastra didactice...
Daniela Friciu: Sunt profesor de religie de zece ani. Am inceput cariera didactica la Scoala Generala nr. 3, iar la Gimnaziul "Alexandru Ceusianu" sunt profesor titular din 2005.

Rep.: Care este rolul religiei in educatia copiilor?
D.F.: Educatia crestina se intemeiaza pe imaginea si modelul hristic; Hristos este invatatorul perfect, iar viata intru Hristos aduce desavarsirea morala si mantuirea sufletului. Rolul religiei in scoala in ziua de azi este unul crucial: formarea tinerei generatii. "Nihil sine Deo!" citeaza mereu parintele nostru Damian Ilie in predicile sale - si stim si noi: nimic nu se poate fara Dumnezeu!

Rep.: Educatia religioasa din scoala completeaza oarecum educatia religioasa de acasa?
D.F.: In sanul familiei, parintii sunt pentru copiii lor primii vestitori ai credintei. Insa o familie nu poate sa dea o educatie religioasa decat daca este o familie crestina! Familia crestina este cea intemeiata prin Taina Nuntii si a caror copii sunt fii ai lui Dumnezeu, renascuti din apa si Duh la izvorul Botezului. Intre familia crestina si Biserica exista o legatura indisolubila, de sustinere reciproca. Familia, adica "Biserica de acasa" este primul loc al educatiei la rugaciune, prima scoala de viata crestina. Cand spunem ca vrem pentru copiii nostri o educatie religioasa, spunem deodata: Familie, Biserica, Societate, Scoala! Toti acesti patru factori trebuie sa aiba constiinta ca educatia nu este un act sau efort exclusiv uman, ci rezultatul conlucrarii Om-Dumnezeu, este un act teandric. Niciodata un profesor de religie nu va avea implinita misiunea sa fara ajutorul parintilor de acasa, al invatatorilor si al celorlalti colegi profesori, al preotilor din oras.

Rep.: Copiii pun in aplicare cele invatate?
D.F.: Da. In putina-mi experienta, am observat cat de clar, curat si pur pot copiii sa aduca sfintenia, credinta, nadejdea, dragostea dezinteresata, cum reusesc prin lucrarile lor sa uimeasca si sa impresioneze pana la lacrimi.

Rep.: Cum de ati ales aceasta meserie?
D.F.: Cred ca aceasta meserie m-a ales pe mine. Cand eram copil, spuneam ca vreau sa ma fac preot. Cand vorbeam cu vreun preot, intrebandu-l fel de fel, spunea despre mine ,,are chemare!" si eu ma intrebam ce oare vrea sa zica... Faptul ca gasesc mereu in omenii din jurul meu sprijin in tot ceea fac imi da de inteles ca ceea ce fac e bine si ca trebuie sa continui.

Rep.: Ce alte activitati imbinati cu orele de la catedra?
D.F.: Am considerat intotdeauna ca orele de religie trebuie imbinate cu activitatea practica. Asa a luat fiinta, inca din anul 2005, un cerc de religie pe care l-am numit sugestiv "Micul Apostol". Cercul are in prezent aproximativ 40 de elevi si este condus de profesoarele coordonatoare: Iacob Stela si de mine, Friciu Daniela. De la infiintare si pana in prezent am realizat mai multe proiecte de la confectionarea de cruciulite impletite, icoane lipite pe lemn, felicitari, candele, aranjamente etc.) cu scopul valorificarii lor pentru strangerea de fonduri pentru cei necajiti. Expozitii cu vanzare de lucrari practice "Deschide-ti inima, daruind vei dobandi!", vernisaje de icoane pe sticla, curatenie in Cimitirul Bisericii cu hramul "Sf. Ap. Petru si Pavel" si sfintirea icoanelor pe sticla, cu sprijinul si indrumarea Pr. Damian Ilie; excursii, trei editii ale Scolii de Vacanta "Icoana, Colt de Rai" la Biserica Voivodeni-Gliga etc. Ultima actiune a cercului a fost in decembrie 2011, "O felicitare pentru bunici!", proiect initiat de Biblioteca Municipala condusa de Sorina Bloj. Nu pot sa inchei vorbind despre activitatile cercului nostru decat aducand calde multumiri pentru sprijinul acordat de Primaria Municipiului Reghin, de Parohia "Petru Maior", de Bloj Sorina, Borzan Maria, si nu in ultimul rand, Atanasoaie Gheorghe, care mi-a dat incredere si m-a sprijinit sub toate formele ori de cate ori a fost nevoie.

Rep.: Care este rolul religiei in viata omului?
D.F.: Primim multe de la viata si in bucuria frumusetii tuturor lucrurilor descoperite, trebuie sa reducem totul la faptul ca noi, toti crestinii avem datoria de a fi marturisitori ai iubirii lui Hristos, de a fi cu totii mici apostoli, in gand, fapta si cuvant. Acesta e rolul: sa dorim sa ne mantuim in Hristos si prin Hristos!

Rep.: Ce legatura exista intre un profesor de religie si elevii sai?
D.F.: Elevii mei pentru mine reprezinta un dar: cel mai minunat, pe care mi l-a daruit Dumnezeu. "Lasati copiii sa vina la Mine, ca a unora ca acestia este Imparatia cerurilor"( Matei 19,14) ne arata ca El ii iubeste pe copii si nevinovatia lor si cu pilda ne indeamna pe toti sa fim ca ei: curati, nevinovati, nerautaciosi. Copiii acestia pe care Domnul mi-i incredinteaza sunt pamantul in care trebuie sa sadesc cu multa dragoste pentru a aduce rod bogat, ca un "plugar in tarina sufletului" (termenul apartine parintelui Teofil Paraian). Tin sa le multumesc din inima tuturor celor care m-au ajutat de-a lungul anilor in misiunea mea de dascal si ma rog ca Imparateasa cerului sa-i poarte in lacrimile rugaciunii ei, ca si pe viitor Dumnezeu sa-i intareasca spre toata lucrarea cereasca. Amin!